Dezbatere publica – Iaşi, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, 13 aprilie 2011

Tema: E timpul ca dreptul la informare al cetățeanului să fie mai important decât dreptul demnitarului la viață privată

Echipa afirmatoarea: Cristina Roşu, studentă la Facultatea de Drept si Daniel Şandru, conferenţiar Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi

Echipa negatoare: Ioana Coman, elevă la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi si Ilie Fârte, conferenţiar Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Moderator: Liviu Antonesei, publicist, profesor la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei

Puteți urmări această dezbatere și puteți lectura transcriptul urmând link-ul http://closer2oxford.ro/page/dezbatere_iasi_primavara

Articole, Publicistica

Am susținut, în cadrul Colocviului Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”, comunicarea cu titlul Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă. Abordarea pe care am propus-o a plecat de la constatarea că analizele relative la influența ideologiei în plan social sunt, de obicei, asociate semnificației marxiste conferite acestui concept. Paradoxal, nu este vorba în mod exclusiv despre perspectivele marxiste ori marxizante, ci și despre cele care conțin elemente „liberale”, în sensul larg al termenului.

Puteți urmări această prezentare, ale cărei idei principale sunt redate mai jos, urmând link-ul http://www.upa.ro/viewvideo/172/florin-piersic/daniel-sandru-despre-rolul-ideologic-al-presei.html

Astfel, dacă Marx definea ideologia – în celebra sa lucrare Ideologia germană – drept o formă de „distorsionare” a realității prin intermediul căreia clasa dominantă dintr-o anumită societate își menține status-quo-ul, și criticii liberali ai ideologiei operează cu aceeași înțelegere atunci când se referă la caracteristicile ideologice ale societăților autoritariste sau totalitare. Practic, fascinația semnificației negative a termenului, care îl înscrie pe Marx pe o linie de gândire la al cărei punct inițial se află Napoleon anulează condițiile de posibilitate ale unei distincții care, în opinia mea, este esențială: aceea dintre ideologie ca formă de control social și ideologie ca formă de cunoaștere socială.

Odată realizate aceste specificații de natură normativă, am susținut că, într-o societate democratică, ideologia se manifestă ca o formă de cunoaștere a realității sociale, ce se regăsește inclusiv la nivelul instituțiilor media. Distincția redată mai sus revine în atenție: regimurile autoritariste și totalitare utilizează mass-media ca în manieră monopolistă, scopul exclusiv fiind acela al controlului social; în regimurile democratice, rolul ideologic al presei devine evident în sensul contribuției pe care media o dețin în ceea ce privește socializarea indivizilor în acord cu principiile unei „societăți deschise”.

Pe de altă parte, operând cu elemente ale unui imaginar simbolic de factură violentă, „societățile închise” fac din media simple mijloace de propagandă care servesc legitimării regimului. Funcția de legitimare se regăsește, desigur, și în societățile democratice, cu diferența fundamentală că, în cadrul acestora, există posibilitatea – inclusă de teoreticianul politic Robert Dahl între condițiile minimale ale funcționalității democratice – existenței unor surse alternative de informare și a funcționării lor pe principii poliarhice

Dacă, atunci când a definit ideologia prin trimitere la metafora „camerei obscure”, Karl Marx a avut dreptate (din perspectiva faptului că, având rolul de a institui și menține relații de dominație, ideologia se află în siajul intereselor clasei dominante), înseamnă că raportările critice la rolul ideologic al presei în regimurile totalitare sau autoritariste sunt, în esența lor, marxiste. În plus, în ideea „paradoxului lui Mannheim” – critica ideologiei implică faptul că și poziția de pe care aceasta se realizează este, în fapt, tot una ideologică – putem susține că aceste raportări sunt, la rândul lor, ideologice. Dar semnificația poziției ideologice de pe care ele se realizeazp nu mai trimite la controlul social, ci la cunoașterea socială fundamentată pe evidența istorică. Din acest punct de vedere, definirea negativă a ideologiei - consacrată de Marx – , cu trimitere la „societățile totale” este justificată moral, politic și juridic. Dar ea rămâne, în nucleul său dur, o definire marxistă.

Din punct de vedere normativ, trecerea spre perspectiva non-marxistă devine posibilă atunci când optăm pentru semnificația epistemică a ideologiei. O analiză a rolului presei în sistemele de hegemonie totală poate fi asumată, din acest unghi, ca o formă de cunoaștere a realității istorice. Practic, în loc să spunem, spre exemplu, că „toată presa românească, în comunism, a exercitat funcția propagandistică a unui regim ilegitim și criminal și a fost, astfel, parte a modalității de exercitare a controlului social total”, putem opera cu nuanțele pe care le permite sensul epistemologic al înțelegerii ideologiei ca modalitate de cunoaștere socială.

E adevărat: ne raportăm ideologic la comunism, întrucât o facem din perspectiva valorilor democratice. Această realitate nu trebuie să îl împiedice, însă, pe istoric, pe teoreticianul politic, pe sociolog ori pe specialistul în analiză media și comunicare să sesizeze nuanțele date, de exemplu, de faptul că anumite organisme de presă reușeau, chiar și în „societatea închisă” existentă în România între 1947 și 1989, să evite exercițiul propagandistic și chiar să se opună constrângerilor sistemului.

Publicistica

            Prima zi

O călătorie în texte și imagini, înapoi în timp, în dictatura comunistă. Asta a oferit publicului prima zi a lucrărilor Colocviului Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Universitatea „Petre Andrei” (UPA) din Iași, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române. Evenimentul, care s-a desfășurat în Aula Magna de la UPA, a atras interesul atât al profesorilor și studenților de la universitatea gazdă, cât și al celor de la Universitatea „Al. I. Cuza”.

„Nu întâmplător are loc la Iași acest colocviu, pentru că aici s-a născut o presă studențească de excelență care, în anii comunismului, era, deopotrivă, în atenția diasporei și în dosarele Securității”, a apreciat, în deschiderea colocviului, rectorul UPA, prof.univ.dr. Doru Tompea. La rândul său, lect.univ.dr. Angelo Mitchievici, directorul Departamentului „Ideologie și Cultură” al IICCMER, a apreciat implicarea UPA în proiecte culturale. „Deja UPA pentru noi este o gazdă cu totul deosebită și un partener de încredere, care se pliază pe politica institutului nostru de a crea o solidaritate a intelectualității pentru desfășurarea unor astfel de programe educative”, a adăugat acesta.

Cu același prilej, prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București, a explicat rolul instituției pe care a înființat-o în urmă cu 10 ani: „Ideea noastră a fost că există o lume vizuală și că ea e la fel de importantă ca și lumea textuală și e necesar să fie studiată”. Prezent la deschidere, prof.univ.dr. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, a apreciat implicarea UPA în proiectele comunității și a ținut să precizeze că în comunism „au fost mai multe forme de opoziție la regim, unele dintre ele indirecte, cum ar fi formarea oamenilor deosebiți, a celor care pot aduce transformări în societate”.

Seria prezentărilor din prima zi a colocviului a fost deschisă cu lucrarea „Ficțiune și realitate sau despre vizualul opresiv”, semnată de prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu. „Cred că vizualitatea în perioada comunistă a fost la fel de importantă ca textele. Problema ideologiei se pune și pentru imagini, nu doar pentru texte. Vizualul era opresiv nu pentru că inventa ceva ce nu exista în fața camerei, ci prin filtrele impuse la ceea ce se filma”, a explicat acesta în prelegerea sa.

„Privind înapoi, modernitatea. «Cazul» Eugen Lovinescu”. Acesta a fost titlul lucrării prezentate de lect.univ.dr. Antonio Patraș, de la Universitatea „Al. I. Cuza”. „Lovinescu oferă un contraexemplu luminos la atitudinea generală a românului. A fost un mare cărturar, format în primul rând ca jurnalist, ale cărui relații cu presa mărturisesc o atitudine etică exemplară”, a precizat criticul literar.

O interesantă perspectivă psiholingvistică asupra ideologiei a adus lect.univ.dr. Ioan Milică, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, în comunicarea „Ideologie și limbaj”. „Tătăl sever și părintele iubitor sunt două modele ideologice larg răspândite în regimurile totalitare, iar ele se regăsesc în mai multe culturi, ceea ce arată că ideologiile transcend granițele naționale”, a punctat acesta.

În comunicarea „Ipostaze ale cenzurii”, prof.univ.dr. Alexandru Călinescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, a propus audienței o abordare sistematică a fenomenului cenzurii. „Deși imaginea clasică a cenzurii e aceea de foarfece, cenzura de tip comunist, ca și cea fascistă, privește nu doar tăierea, eliminarea sau interdicția, ci și obligația de a spune și de a scrie ceva anume, orice abținere fiind suspectă”, a subliniat acesta.

Președintele UPA din Iași și-a ales ca subiect „Abordările faptului divers în presa comunistă”. „Faptul divers e un element simptomatic al sistemului totalitar. Era rubrica de viață cotidiană pe care autoritățile au ales să o modeleze, iar în cele din urmă să o elimine din publicațiile ultimilor ani ai dictaturii”, a explicat conf.univ.dr. Sorin Bocancea.

Seria prezentărilor din prima zi a colocviului s-a încheiat cu lucrarea „Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă”, în care conf. univ.dr. Daniel Șandru, cadru diactic la UPA, a făcut distincția între rolul ideologic al presei în regimul totalitar și în cel democratic. „Presa într-o societate totalitară are rol de legitimare a puterii, iar în societatea democratică rolul este unul de socializare. Aici presa face uz de două mecansime indispensabile – plurarismul și spritul critic”, a precizat acesta.

           

Ziua a doua

Mecanismele cenzurii și manipulării în perioada comunistă, formele de rezistență pe care le-au generat în presa studențească, dar și urmele traumatizante pe care le-au lăsat în societatea actuală. Acestea au fost temele abordate în lucrările prezentate în cea de-a doua zi a Colocviului Național ”Presa și Ideologia: o istorie culturală”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane” al Academiei Române. A treia secțiune a fost deschisă astăzi de lector univ.dr. Angelo Mitchievici , directorul Departamentului ”Ideologie și Cultură ” din cadrul IICCMER, cu lucrarea ”Sorin Toma și Tudor Arghezi: un studiu de caz”, în care a analizat un articol cu pretenție de critică literară, în fapt un instrument politic, al cărui personaj principal a fost cunoscutul poet. ”Opera lui Arghezi și Arghezi însuși se oferă ca o radiografie a unei întregi ideologii, cea burgheză . Arghezi este judecat ca un bolnav de către un epidemiolog care analizează metabolismul operei în raport cu metabolismului autorului”, a precizat acesta.

Directorul Departamentului de Șitiri al Televiziunii Române, Rodica Culcer, a mutat atenția publicului de la perioada comunistă la prezentul marcat de tarele trecutului. ”Teoria mea este că mecanismele cenzurii s-au adaptat și au dat naștere în societatea postcomunistă unor metode de control care, dacă nu sunt cenzură în sens clasic, nu înseamnă că nu denaturează percepția asupra sistemului politic. Nu pot să nu observ continuitatea unor atitudini, cum ar fi obsesia politicului pentru controlul editorial al știrilor și dezbaterilor ”, a punctat jurnalistul în lucrarea sa, ”Presa și manipularea după 1989”.

Seria prezentărilor a continuat cu prelegerea ”Cenzura comunistă în presa studențească” în care rectorul UPA a prezentat mecanismele prin care funcționa aparatul opresiv, dar și micile ”trucuri” prin care el putea fi ocolit. ”Iașul a avut în perioda comunistă cea mai bună presă studențească din țară, care a funcționat sub semnul paradoxului. Multe lucruri din funcționarea acestui tip de presă au depins de tipul personajelor cenzurii, care și-au pus amprenata mai dur sau mai subtil asupra acestor reviste și de calitățile de negociator ale celor care conduceau publicațiile”, a explicat prof.univ.dr. Doru Tompea.

Ultima secțiune a colocviului a fost deschisă cu lucrarea ”Opinia Studențească: școala de presă fără profesori”, susținută de prof.univ.dr. Daniel Condurache. ”Presa studențească a fost un fenomen atipic. Noi de fapt eram niște tineri cu un proiect provizoriu, cu niște criterii bine plasate, care voiam să ne trăm viața. Opinia Studențească de atunci era o publicație liberă și a fost un climat favorabil performanței intelectuale”, a explicat editorul Opiniei Vechi.

Despre ”Tehnologia cenzurii fără cenzură în presa studențească din perioada comunistă”, dar și despre umor ca mecanism de apărare împotriva cenzurii, a vorbit publicului Andi Lăzescu, președintele-director general al Televiziunii Române. ”Dacă cenzura oficializată funcționa mult mai predictibil, desființarea cenzurii oficiale a dus la o împrăștiere a responsabilităților și asta a făcut ca presa studențească să depindă foarte mult de cei care trebuiau să asigure cenzura neoficializată”, a precizat acesta.

În finalul colocviului, a fost prezentată lucrarea ”Ideologie și cenzură. Cazul ”Alma Mater”/ ”Dialog””, susținută de lect.univ.dr. George Bondor, de la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași. ”Răsfoind articolele din Alma Mater și Dialog am apreciat acuratețea stilistică și nivelul cultural al acestora”, a precizat acesta în analiza sa.

Lucrările prezentate în cadrul Colocviului Național ”Presa și Ideologia” vor fi incluse într-un volum coordonat de cei doi organizatori, Angelo Mitchievici (IICCMER) şi Daniel Şandru (UPA).

 Sursa: Biroul de Presă al Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi

Articole

 

Joi, 7 aprilie 2011

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

Ora 9.30 – Primirea invitaților

Ora 10.00 – Sesiune plenară

            Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Prof.univ.dr. Ioan Stanomir, Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, București

Prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, Directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București

Prof.univ.dr. Teodor Dima, m.c. al Academiei Române, Directorul Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Iași

 

Ora 11.00 – Panel 1

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, Directorului Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București

Ficțiune și realitate, sau despre vizualul opresiv

 

Prof.univ.dr. Rodica Zafiu, Universitatea din București

Titlu rezervat

 

Conf.univ.dr. Antonio Patraș, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Privind înapoi, modernitatea. „Cazul” Eugen Lovinescu

 

Lect.univ.dr. Ioan Milică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ideologie și limbaj

Ora 13.00 – Coffee-break

 

Ora 14.00 – Panel 2

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Al. Călinescu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ipostaze ale cenzurii

 

Andi Lăzescu, Președintele-Director General al Televiziunii Române

Tehnologia cenzurii fără cenzură în presa studențească din perioada comunistă

 

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Cenzura comunistă în presa studențească

 

Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele Universității „Petre Andrei” din Iași, bursier postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași

Abordări ale faptului divers în presa comunistă

           

 

Ora 19.00 – Cocktail

Salonul de Protocol al Universității „Petre Andrei” din Iași

 

 

Vineri, 8 aprilie 2011

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

Ora 10.00 – Panel 3

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Ioan Stanomir, Președintele Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Revista Fundațiilor Regale (1947): pluralism și monism ideologic

           

Lect.univ.dr. Angelo Mitchievici, Directorul Departamentului „Ideologie și Cultură” din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Sorin Toma și Tudor Arghezi: un studiu de caz

 

Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, bursier postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași

Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă

Ora 12.00 – Panel 4

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Daniel Condurache, Editorul Revistei „Opinia studențească”

„Opinia studențească”: școala de presă fără profesori

           

Rodica Culcer, Directorul Departamentului Știri al Televiziunii Române

Presa și manipularea după 1989

 

Lect.univ.dr. George Bondor, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ideologie și cenzură. Cazul „Alma Mater” / „Dialog”

Ora 14.00 – Închiderea lucrărilor

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

 

Ora 14.30 – Masa de prânz

Salonul de Protocol al Universității „Petre Andrei” din Iași

Articole, Publicistica

Conferinţa “Presa şi ideologia: o istorie culturală”

 

Coordonatori: Angelo Mitchievici (IICCMER) şi Daniel Şandru (Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi)

Relaţia pe care presa o stabileşte cu ideologia relevă un traseu istoric pe firul căruia ia naştere statul modern. Vocaţia democratică şi spiritul civic, deopotrivă cu inavuabila coerciţie a autoritarismelor care coagulează dictatorial în secolul XX îşi află turnesolul în activitatea jurnalistică. Validarea unui regim democratic trece cu necesitate prin afirmarea libertăţii presei, aşa cum orice regim dictatorial instrumentează politico-ideologic presa eliminând acele voci care insistă să-şi păstreze individualitatea şi spiritul critic.

O mare parte din dezbaterile intelectuale care şi-au pus amprenta asupra spaţiului public românesc au parcurs traseul publicisticii. Reconstituirea unor tensiuni definitorii pentru o vârstă istorică dar şi pentru o istorie culturală şi politică se realizează prin recuperarea acelor voci uitate cărora un articol de ziar sau de revistă le-au păstrat timbrul originar. Ideologia intră în acest dialog ca liant şi produs rezidual deopotrivă, un ingredient iremplasabil în contextul unui regim dictatorial sau numai autoritarist.   

Conferinţa îşi propune punerea în discuţie a rolului jucat de presă în cadrul societăţilor de tip totalitar cum a fost regimul comunist în România sau în contextul regimurilor autoritariste precum cel antonescian, când libertatea presei este integral confiscată sau drastic limitată, atât ca instrument al puterii cât şi ca spaţiu care găzduieşte elemente de subversiune şi discursuri alternative camuflate. Nu în cele din urmă, interesul nostru este captat şi de acele ziare şi reviste, precum şi animatorii lor culturali, care au marcat momente esenţiale în raporturile presei cu ideologia oficială sau doar cea particulară a unei formaţiuni politice. grupări culturale sau generaţii literare.

Evenimentul este organizat de către IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) şi Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi, în colaborare cu CESI (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii) şi Institutul de Cercetări Economice şi Sociale « Gh. Zane » al Academiei Române.

Vor conferenţia : Sorin Alexandrescu, Sorin Bocancea, George Bondor, Alexandru Călinescu, Daniel Condurache, Rodica Culcer, Andi Lăzescu, Ioan Milică, Angelo Mitchievici, Antonio Patraş, Ioan Stanomir, Daniel Şandru, Doru Tompea, Rodica Zafiu.

Conferinţa se va ţine în Aula Universităţii “Petre Andrei” pe data de 7 şi 8 aprilie 2011. Lucrările conferinţei vor fi publicate ulterior într-un volum.

Articole