Archive

Archive for the ‘Publicistica’ Category

Despre manipulare (sau cum devine idiotul comun element al masei de manevră)

mai 17th, 2012

Plec de la o întâmplare recentă. În contextul unei conferințe pe care am susținut-o la începutul acestui an, despre „populismul intelectual” și formele sale de manifestare în România contemporană, o întrebare ce mi-a fost adresată în partea de dezbateri de către o foarte inteligentă colegă de la București a vizat aspectul metodologic al „obiectivității” în analiza politică. În subtext, sugestia colegei mele era una cu o puternică încărcătură etică și se constituie, din câte am înțeles, într-un principiu didactic în studiul propriu științei politice de la Universitatea bucureșteană. Mai exact, susținea colega mea, atunci când operăm analitic asupra politicii, a fi „obiectivi” înseamnă a interpreta faptele ori fenomenele prin raportare la anumite valori etice considerate a avea o dimensiune universală. Am fost și atunci, sunt și acum de o cu totul altă părere, având drept premisă personală ideea că, în științele umaniste în general, în cele sociale și politice în particular, poziția ideologică a analistului implică prezența necesară a subiectivității. Consider, desigur, că această subiectivitate poate avea un rol euristic, condițiile ce trebuie respectate pentru asta fiind onestitatea și responsabilitatea intelectuală. În acest cadru încerc să desfășor argumentele prin care îmi propun să demonstrez că fenomenul manipulării este un ingredient permanent al politicii. Nu judec, însă, problema în termeni de „bine” ori „rău”. Spun, totuși, că manipularea poate fi evitată, dar niciodată eliminată.

Când idiotul se transformă în bucătăreasă

Ar fi o eroare să cădem pradă iluziei că fenomenul manipulării este apanajul exclusiv al regimurilor autoritare sau totalitare. Această idee poate fi, cel mult, o marotă didactică. Deși e adevărat că totalitarismele veacului trecut au excelat în convertirea manipulării în politică de stat, punându-i la dispoziție mașinăria birocratică necesară, practica politică a convingerii prin apel la artificii simbolico-discursive poate fi regăsită, in nuce, la sofiștii greci ori la retorii romani. În perioada Contrareformei, ea e de asemenea prezentă, odată cu formarea aparatului propagandistic al Bisericii Catolice. Din perspectiva gândirii politice, Machiavelli anunță, la început de veac XVI, că supușii principelui pot fi controlați prin apel la forță ori la viclenie și insistă că ultima cale este preferabilă primeia. Extinderea democratizării în spațiul occidental, în acord cu principiile modernității, aduce în prim-plan „politica de masă”, analizată de Gustave Le Bon, de José Ortega y Gasset ori, mai aproape de noi, de Serge Moscovici, „inventatorul” psihologiei sociale contemporane. Or, acest tip de politică, a cărei origine se regăsește, dintr-un anumit punct de vedere, în democrația ateniană, este inseparabilă de manipulare. Când nu există un „suveran care să decidă asupra excepției” (Carl Schmitt), „religiile politice” de care vorbește Eric Voegelin pun la lucru dispozitivele manipulării, ceea ce permite înțelegerea realității că „politica este o cale rațională de a controla iraționalitatea fundamentală a maselor” (Moscovici). Într-o interpretare ce-i aparține lui Chantal Delsol, idiotul (în sensul de „individ” al grecescului idiotès) se transformă în „imbecil”, animat de credința – adaug eu – că o societate „dreaptă și echitabilă” este aceea că în care, potrivit lui Lenin, „bucătăreasa poate deveni prim-ministru”. Efectul manipulării politice este vizibil peste tot acolo unde există o distorsiune care sugerează că „supramundanul” e posibil în „intramundan”, când aceasta se transfromă în credință și când individul își predă raționalitatea politicii de masă. Bucătăreasa poate fi prim-ministru doar într-o lume „răsturnată”. Dar renunțarea la statutul de idiotès în vederea împlinirii acestei credințe poate răsturna o stare politică, fără ca, ulterior, bucătăreasa să ajungă la cârma guvernului. Idiotul devenit imbecil cu aspirații de bucătăreasă rămâne doar un element al masei pe care o controlează „mâncătorul de oameni”, prezentat, în goliciunea sa, de André Glucksmann.

Democrația-spectacol și mirajul populismului

Imaginea exprimată de cuvintele redate mai sus este, desigur, una situată la extreme. Ea e valabilă atât în cazul totalitarismului fascist, cât și în cazul celui bolșevic. Politica democrației contemporane nu evadează, însă, nici ea din mrejele manipulării, chiar dacă, aici, poartă elegantele haine ale „strategiilor de comunicare”. Dimpotrivă, democrația-spectacol o aduce în prim-plan, pe considerentul că, atunci când e să facă alegeri, individul nu e pe deplin rațional, ci operează în virtutea unui efect de imitație îmbogățit mediatic. Simbolica discursului politic, fie că acesta se produce în texte ori imagini, apelează la elementele imaginarului social, produce mituri, construiește utopii, articulează proiecții eroice și stârnește pasiuni. E prezent, și aici, întreg repertoriul violenței simbolice, doar că e unul plural și nu monolitic. Politica se face în termeni pragmatici, nicidecum etici, excepțiile fiind, cum se știe, confirmări ale regulei. Un om, un vot. Cu siguranță, mai mulți „mâncători de oameni”, fiecare stabilindu-și meniul ideologic cu ochii în sondaje. Ceea ce se constată recent este că această „larghețe” a regimurilor democratice în utilizarea cetățenilor ca mase de manevră desenate pe hărțile „marketerilor” politici – sau ale „comunicatorilor”, dacă vreți – pare a se întoarce, încetul cu încetul, împotriva democrației însăși. Privind spre accelerarea ritmului de manifestare a populismului pe continentul european – iar evoluțiile recente ale scenei politice românești atestă că nu putem fi imuni – devine evident că substanța calitativă a democrației este erodată, din moment ce „poporul” votant înseamnă cantitate. Paradoxal, creșterea nivelului de educație și a accesului la informare a creat, pe de o parte, o masă de cetățeni pasivi, „cartofii de canapea” (couch potatoes, în limbajul antropologiei urbane americane) care urmăresc politica de la distanță, fără a se implica și, pe de altă parte, o masă de cetățeni uniți printr-un „lanț al echivalențelor” (Ernesto Laclau) de factură revendicativă, care cred că a face politică este la îndemâna oricui și că deciziile trebuie luate fie de un „tătuc” protector, fie în stil „revoluționar”, sub presiunea „poporului” ieșit în stradă. Pe acest fond, manipularea – fie ca distorsiune, fie ca diversiune, două dintre formele sale cele mai curente – rămâne un element central al politicii din epoca noastră. Iar pericolul imediat – un déjà-vu, la scara istoriei recente – e acela că, privindu-se în oglindă, democrația actuală va vedea cum a devenit pur populism.

(Articol publicat în ALECART, revistă de atitudine culturală, Nr. 8/mai 2012)

Articole, Publicistica

Moderez dezbaterea “Decreței în Epoca de Aur”

aprilie 19th, 2012

Când politica întâlnește literatura (ori vițăvercea), un critic literar de marcă (Daniel CRISTEA-ENACHE) și doi scriitori de calibru (Dan LUNGU și Lucian Dan TEODOROVICI) intră într-o dezbatere moderată de un politolog. Care-i background-ul? E lansarea celui mai recent volum semnat de DANIEL CRISTEA-ENACHE, „Cinematograful gol”, iar participanții la dezbatere sunt, cu toții, “decreței”. Schepsisul acestei întâlniri îl puteți afla joi, 26 aprilie, începând cu ora 11.00, în Amfiteatrul “Petru P. Andrei” al UPA. Vă aștept cu mare drag!

Pentru detalii:

Editura Polirom

Agenda de Iasi

Articole, Publicistica

Dialog cu Sebastian Lăzăroiu

martie 6th, 2012

Vineri, 9 martie 2012, începând cu ora 12.00, în Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași, voi modera un dialog între sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial și ex-Ministru al Muncii și studenții ieșeni. Tema discuției va fi Noua clasă politică și relansarea României. Puteți vizualiza afișul evenimentului urmând link-ul http://www.upa.ro/evenimente-iasi/evenimente-upa/dezbatere-noua-clas-politic-i-relansarea-romaniei-cu-sebastian-lzroiu.html.

Articole, Publicistica

Acces gratuit la volumul „Mass-media și democrația în România postcomunistă”

noiembrie 26th, 2011

Puteți descărca volumul „Mass-media și democrația în România postcomunstă” (Coordonatori Daniel Șandru  & Sorin Bocancea), Editura Institutul European, Iași, 2011, urmând link-ul http://upa.academia.edu/DanielSandru/Books/1087442/Mass-media_i_democra_ia_in_Romania_postcomunista

Articole, Publicistica

Acces gratuit la volumul „Concepte și teorii social-politice”

noiembrie 26th, 2011

Puteți descărca volumul „Concepte și teorii social-politice” (Cooordonator Eugen Huzum), Editura Institutul European, Iași, 2011, urmând link-ul http://ices.academia.edu/EugenHuzum/Books/1169684/Eugen_Huzum_coord._Concepte_i_teorii_social-politice

Articole, Publicistica

Recomand

noiembrie 17th, 2011

Învingem cancerul împreună!

Pe data de 11 noiembrie 2011, la Iași s-a deschis oficial Centrul Teritorial de Informare, Consiliere și Terapie ONCOSUPORT Nord-Est. Centrul este înființat în cadrul Proiectului ”Rețea multiregională pentru terapie integrativă, consiliere și reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007 -2013, “Investește în oameni!”, Axa 6 “Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de Intervenție  “Dezvoltarea economiei sociale”.

Centrul Regional Nord-Est pentru consiliere, reintegrare socială și terapie integrativă a persoanelor diagnosticate cu cancer își propune să ofere GRATUIT persoanelor diagnosticate cu cancer mamar, cancer de col uterin și cancer testicular, precum și aparținătorilor acestora următoarele servicii:

-          Consiliere și terapie psihologică;

-          Terapie individuală și de grup pentru creșterea stimei de sine și pentru îmbunătățirea relaționării sociale;

-          Asistență psiho-socială;

-          Activități de terapie ocupațională ce au ca scop ajutorarea oamenilor de a-și recâștiga încrederea în resursele proprii, contribuind la reintegrarea socio-profesională a individului;

-          Informarea și consilierea profesională în vederea identificării și menținerii unui loc de muncă;

-          Informare cu privire la activitățile centrului și ale altor instituții care își desfășoară activitatea în domeniul medical și social.

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de 500 de persoane diagnosticate cu cancer și 1000 de persoane-aparținători ai acestora.

Obiectivele specifice ale proiectului includ: sensibilizarea societății civile referitor la problematica reintegrării sociale a persoanelor diagnosticate cu cancer; informarea societății civile asupra prevenirii cancerului și promovarea stilului de viață sănătos prin campanii de conștientizare; consiliere și terapie oferită persoanelor diagnosticate cu cancer în cadrul centrelor nou formate; identificarea celor mai bune practici existente la nivel european și sprijinirea inițiativelor transnaționale și a parteneriatelor la nivel european în vederea aderării rețelei multiregionale de centre la rețelele europene de profil pentru dezvoltarea resurselor umane și crearea unei piețe inclusive de muncă.

Beneficiarul acestui proiect este Patronatul Medicinei Integrative, iar proiectul se realizează în parteneriat cu Associazione Oncologica Senigalliese Valli Misa e Nevola – Italia și Asociația de Terapii Integrative “Sfântul Nectarie” – România.

Specialiștii Centrului ONCOSUPORT Nord-Est își oferă serviciile la sediul din Iași, Bulevardul „Tudor Vladimirescu”, nr. 42-44, etaj 2. Informații suplimentare pot fi obținute la tel. 0232.22.77.18 sau accesând site-ul www.informatiicancer.ro

Cu mulțumiri,

Doru Mocanu

Responsabil comunicare

Email: doru.mocanu@informatiicancer.ro

Articole, Publicistica

Am relansat celebra revistă de științe politice „Polis”

noiembrie 9th, 2011

Joia trecută, în cadrul Conferinței Internaționale Migration. New Dimensions of an Old Phenomenon, organizată la Iași de Universitatea „Petre Andrei”, Deutches Kulturzentrum și „Sfera Politicii”, am relansat, ca publicație a Facultății de Științe Politice și Administrative a UPA, celebra revistă de științe politice „Polis”, fondată în 1994 de IMAS. Adresa site-ului revistei este www.revistapolis.ro, iar mai multe detalii despre evenimentul relansării sale puteți afla aici: http://www.newsiasi.ro/eveniment/StudentIS/upa-relanseaza-renumita-revista-de-stiinte-politice-qpolisq.html

Articole, Publicistica

Cum s-a lansat ultimul roman al lui Stelian Tănase la Iași

noiembrie 9th, 2011

Ieșenii au avut ocazia, joi după-amiază, să dialogheze cu scriitorul Stelian Tănase, care și-a lansat, la librăria Avant-Garde, cel mai recent roman al său, ”Moartea unui dansator de tango”. Mai multe detalii puteți găsi aici: http://www.newsiasi.ro/lifestyle/cultura/ce-s-a-spus-la-lansarea-romanului-lui-stelian-tanase-qmoartea-unui-dansator-de-tangoq.html

Articole, Publicistica

Lansare Stelian Tănase – „Moartea unui dansator de tango”

octombrie 28th, 2011

Joi, 3 noiembrie 2011, Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Librăria Avantgarde organizează, de la ora 15.30, lansarea cărții „Moartea unui dansator de tango”, de Stelian Tănase, în prezența autorului. Voi modera întâlnirea scriitorului bucureștean cu cititorii ieșeni, avându-i alături pe scriitorul Liviu Antonesei și pe criticul literar Antonio Patraș.

Mai multe detalii puteți afla urmând link-ul http://librariaavantgarde.wordpress.com/2011/10/25/stelian-tanase-vine-la-avant-garde-pentru-intilnirea-cu-cititorii-ieseni/

Articole, Publicistica

Daniel Șandru, Sorin Bocancea – „Mass-media și democrația în România postcomunistă”

octombrie 24th, 2011

Lansarea volumului “Mass-media și democrația în România postcomunistă”, coordonat de conf.univ.dr. Daniel Șandru si conf.univ.dr. Sorin Bocancea, a avut loc vineri seara la Institutul de Cercetări Economice și Sociale “Gh. Zane” al Academiei Române-Filiala Iași. Cei doi coordonatori sunt bursieri ai Academiei Române, filiala Iași, în cadrul proiectului POSDRU ”Societatea bazată pe cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective”.

“Asistăm la un eveniment important și pentru că marchează începerea seriei de lansări ale volumelor editate în cadrul proiectului nostru și cred că va fi un număr destul de mare de titluri. În acest volum se regăsesc studiile unora dintre bursierii Academiei, dar sunt publicate și câteva dintre personalitățile de la noi din țară. Despre coordonatorii volumului nu pot vorbi decât cu dragoste, pentru că sunt oameni desosebiți, pe care i-am prețuit de prima dată și cărora le-am fost alături și ca studenți, și ca doctoranzi, și apoi de-a lungul carierei, de fiecare dată când au luat premii sau au avut realizări deosebite”, a precizat, în deschiderea evenimentului, prof.univ.dr. Teodor Dima, m.c. al Academiei Române și Director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale “Gh. Zane”.

Invitat la lansare, Rectorul Universității “Petre Andrei” (UPA) din Iași, prof.univ.dr. Doru Tompea, a apreciat că ”deși nu e primul volum care s-a scris pe relația dintre democrație și mass-media, e prima dată când avem o abordare interdisciplinară care conferă acestei teme un efect al întregului”. Acesta i-a felicitat la final pe autorii cercetărilor și pe colegii de la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul UPA, care au coordonat volumul.

“Această lucrare duce la bun sfârșit  și o parte din cercetarea pe care ne-am asumat-o în cadrul proiectului și pot să vă spun că am constatat că nu avem cercetători postdoctorali buni, ci foarte buni. Iar un argument este inclusiv acest volum, unde sunt reunite nume consacrate, dar și colegi mai tineri aflați la început de carieră”, a menționat, în debutul prezentării cărții, prof.univ.dr. Nicu Gavriluță, Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” și manager al proiectului.

Volumul “Mass-media și democrația în România postcomunistă” este structurat in cinci părți, iar “povestea lui a început cu o conferință cu aceeași temă, pe care UPA a organizat-o în colaborare cu Revista Sfera Politicii, în urmă cu câteva luni, și ale cărei efecte se regăsesc în paginile acestei cărți de care spațiul românesc actual avea absolută nevoie”, dupa cum a precizat moderatorul întâlnirii de vineri seara, Dr. Dan Gabriel Sîmbotin.

Editura Institutul European, cea care a oferit această lucrare cititorilor, a fost reprezentată la eveniment de lect.univ.dr. Lucian Dîrdală. “Editura noastră îi așteaptă pe cei care au contribuit la acest volum să ne asalteze cu noi proiecte, individuale sau colective, ajutându-ne astfel să cuprindem noi zone ale științei”, a precizat acesta.

Coordonatorii volumului au împărtășit și ei câteva gânduri auditoriului. Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Directorul Departamentului de Relații Publice și Imagine Universitară a UPA a ținut să precizeze noutatea pe care acest volum o aduce și anume “încercarea de a privi relația dintre mass-media și democrație atât din zona științelor și teoriilor politice, cât și din zona științelor comunicării, din perpectiva specialiștilor din media și a celor din relațiile internaționale, precum și a celor din zona juridică”. La rândul său, conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele UPA din Iași, a adăugat că “apariția acestui volum are și o componentă reactivă față de ceea ce se întâmplă acum în spațiul public românesc”.

Mai multe detalii despre volum puteți afla urmând link-ul http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1143.

Articole, Publicistica

Volumul „Sub semnul paradoxului cotidian”, recenzat în revista „Observator cultural”

iunie 16th, 2011

„Premiat luna trecută de revista Sfera politicii pentru volumul Reinventarea ideologiei, un studiu inteligent și provocator, care răstoarnă multe prejudecăți, universitarul ieșean Daniel Șandru și-a adunat, de curînd, într-o carte (Sub semnul paradoxului cotidian, Editura Institutul European, Iași 2010, prefață de Liviu Antonesei, ilustrații de Doru Halip) mare parte din textele publicistice scrise în ultimii ani, cu intenția mărturisită de a pune în dialog discursul pur teoretic, exersat în spațiul academic, și investigația de tip jurnalistic, axată pe observarea și pe interpretarea fenomenului politic și social”.

Puteți citi întreaga recenzie urmînd link-ul http://www.observatorcultural.ro/Exercitiile-de-luciditate-ale-unui-bun-jurnalist*articleID_25459-articles_details.html

Articole, Publicistica

Daniel Şandru, premiat de Revista “Sfera Politicii”

mai 7th, 2011

Cadru didactic la Universitatea Petre Andrei din Iași, Conf.univ.dr. Daniel Șandru a primit ”Premiul – Lumea de mâine”, acordat vineri, 5 mai 2011, în cadrul celei de-a șaptea ediții a ”Premiilor Sferii Politicii”, de către Fundația Societatea Civilă și Revista Sfera Politicii, eveniment ce a avut loc la Jockey Club din Bucureşti.

Puteţi viziona decernarea premiilor dînd click aici

Articole

Conferința Națională „Totalitarismul de la origini la consecințe”

mai 2nd, 2011

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAȘI

ȘI

DEUTSCHES KULTURZENTRUM                                                           

în parteneriat cu

Revista Sfera Politicii

Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului din România

Revista Observator Cultural

organizează

Conferința națională

„TOTALITARISMUL DE LA ORIGINI LA CONSECINȚE”

Iași, 3-4 mai 2011

Dictatura, sub orice formă s-ar prezenta ea,

„dictatura de ordine” sau „proletară”, devine abuzivă

și periculoasă pentru stat, de aceea trebuie evitată cu îngrijire

Petre Andrei (Fascismul)

 

PROGRAM

Marți, 3 mai 2011

Interval orar/

locație

ACTIVITĂȚI
9.00-10.00

Aula Magna

(etajul 6)

Deschiderea Conferinței

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Prof.dr. Lutz Dittrich, curatorul expoziției Hannah Arendt – Încrederea în om

Dr. Alexander Rubel,  Director al Deutsches Kulturzentrum Iași

Prof. univ. dr. Stelian Tănase, Directorul Revistei Sfera Politicii

Iatoricul Marius Oprea, Directorul Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului din România

Conf. univ. dr. Carmen Mușat, Director al Revistei Observator Cultural

10.00-10.30

Foaier

(etajele 5 și 6)

I. Expoziție

Varnisajul expoziției Hannah Arendt – Încrederea în om, concepută de Literaturhaus Berlin,

Prezintă: curatorul Lutz Dittrich

10.30-11.00

Foaier

Pauză de cafea
11.00-13.45

Aula Magna

(etajul 6)

II. Hannah Arendt

  1. Prof. univ. dr. Liviu Antonesei – titlu rezervat

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Caius Dobrescu: Literatura, critica literară și ethosul democratic. Hannah Arendt despre Walter Benjamin și Bertolt Brecht

Universitatea București  

  1. Lect. univ. dr. George Bondor: Hannah Arendt: totalitarismul și sfera publică

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Cercetător POS DRU Florin Mitrea: Hannah Arendt și totalitarismul ca patologie a modernității

Institutul de Cercetări Politice al Universității București

 

III. Perspective teoretice asupra totalitarismului (I)

  1. Prof. univ. dr. Vasile Boari: Criza politicii. Totalitarismul ca expresie a crizei politicii in secolul XX

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca

  1. Conf. univ. dr. Carmen Mușat: Redefinind politicul: răul și frica în lumea contemporană

Universitatea București

  1. Prof. univ. dr. Anton Carpinschi: Partea, întregul şi paradigma totalitară

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Prof. univ. dr. Lavinia Betea: A întreba, a povesti.  Istoria orală între jurnalistică și inferență pluridiscplinară

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

  1. Prof. univ. dr. Cristian Bocancea: Dreptul societăților totalitare

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

13.45-15.15 Masa de prânz
15.15-17.30

Aula Magna

(etajul 6)

  1. Prof univ. dr. Stelian Tănase: titlu rezervat

Universitatea București

  1. Lect. univ. dr. Sabin Drăgulin: Naţional-socialismul şi creştinismul

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București

 

IV. Studii de caz

  1. M.A. in communication Chung Hong Key: Differences between Totalitarianism in North Korea and South Korean democracy

Președinte al Asociației pentru Promovarea Excelenței în Conducere România

  1. Prof. univ. dr. Doru Tompea: Petre Andrei. Consecințele tragice ale unei atitudini antitotalitare

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Antonio Patraș: Cercul Literar de la Sibiu în arhivele Securităţii

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Daniel Șandru: Povestire din Donbas. Cazul Maria Asembrener

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Lect. univ. drd. Mark Bucuci: Totalitarism  și mecanisme ale  cruzimii. Operaționalizarea unei interpretări rortiene

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

17.30-17.45 Pauză de cafea
17.45-19.00

Aula Magna

V. Proiecție film

Proiecția filmului Execuția

Prezentare: istoricul Marius Oprea

19.00 Masa de seară

 

Miercuri, 4 mai 2011

Interval orar/

locație

ACTIVITĂȚI
10.00-11.45

Aula Magna

(etajul 6)

VI. Perspective teoretice asupra totalitarismului (II)

  1. Lect. univ. dr. Constantin Ilaș: De la Marea Politica la nazism. Expoloatarea ideologică a filosofiei lui Friedrich Nietzsche

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Drd. Cristiana Arghire: Discursul istoricismului politic – radacină a totalitarismului

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

VII. Totalitarismul și religia

  1. Prof. univ. dr. Nicu Gavriluță: Totalitarismul și fenomenul religios

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Lect. univ. dr. Natalia Vlas: Totalitarism religios. Cazul Reconstrucționismului creștin

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca

  1. Conf. univ. dr. Sorin Bocancea: Dincolo de actualele mituri. Biserica Ortodoxă în primii ani ai regimului comunist din România

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

11.45-12.00 Pauză de cafea
12.00-13.30

Aula Magna

(etajul 6)

VIII. Scenarii ale totalitarismului din România

  1. Lect. univ. dr. Georgeta Condur: Avatarurile omului nou. Din comunism în post-comunism

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Tudor Pitulac: Cum să pierzi ceva ce nu ai. Succesul strategiei comuniste de subminare a  coeziunii sociale în România

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Ovidiu Șimonca: “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” – degradarea unui lider, disoluția unei lumi”

Redactor șef al Revistei Observator Cultural

13.30  

Aula Magna

Închiderea Conferinței

Articole, Publicistica

Dezbatere „Closer to Oxford” la Iași

aprilie 29th, 2011

Dezbatere publica – Iaşi, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, 13 aprilie 2011

Tema: E timpul ca dreptul la informare al cetățeanului să fie mai important decât dreptul demnitarului la viață privată

Echipa afirmatoarea: Cristina Roşu, studentă la Facultatea de Drept si Daniel Şandru, conferenţiar Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi

Echipa negatoare: Ioana Coman, elevă la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi si Ilie Fârte, conferenţiar Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Moderator: Liviu Antonesei, publicist, profesor la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei

Puteți urmări această dezbatere și puteți lectura transcriptul urmând link-ul http://closer2oxford.ro/page/dezbatere_iasi_primavara

Articole, Publicistica

Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă

aprilie 13th, 2011

Am susținut, în cadrul Colocviului Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”, comunicarea cu titlul Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă. Abordarea pe care am propus-o a plecat de la constatarea că analizele relative la influența ideologiei în plan social sunt, de obicei, asociate semnificației marxiste conferite acestui concept. Paradoxal, nu este vorba în mod exclusiv despre perspectivele marxiste ori marxizante, ci și despre cele care conțin elemente „liberale”, în sensul larg al termenului.

Puteți urmări această prezentare, ale cărei idei principale sunt redate mai jos, urmând link-ul http://www.upa.ro/viewvideo/172/florin-piersic/daniel-sandru-despre-rolul-ideologic-al-presei.html

Astfel, dacă Marx definea ideologia – în celebra sa lucrare Ideologia germană – drept o formă de „distorsionare” a realității prin intermediul căreia clasa dominantă dintr-o anumită societate își menține status-quo-ul, și criticii liberali ai ideologiei operează cu aceeași înțelegere atunci când se referă la caracteristicile ideologice ale societăților autoritariste sau totalitare. Practic, fascinația semnificației negative a termenului, care îl înscrie pe Marx pe o linie de gândire la al cărei punct inițial se află Napoleon anulează condițiile de posibilitate ale unei distincții care, în opinia mea, este esențială: aceea dintre ideologie ca formă de control social și ideologie ca formă de cunoaștere socială.

Odată realizate aceste specificații de natură normativă, am susținut că, într-o societate democratică, ideologia se manifestă ca o formă de cunoaștere a realității sociale, ce se regăsește inclusiv la nivelul instituțiilor media. Distincția redată mai sus revine în atenție: regimurile autoritariste și totalitare utilizează mass-media ca în manieră monopolistă, scopul exclusiv fiind acela al controlului social; în regimurile democratice, rolul ideologic al presei devine evident în sensul contribuției pe care media o dețin în ceea ce privește socializarea indivizilor în acord cu principiile unei „societăți deschise”.

Pe de altă parte, operând cu elemente ale unui imaginar simbolic de factură violentă, „societățile închise” fac din media simple mijloace de propagandă care servesc legitimării regimului. Funcția de legitimare se regăsește, desigur, și în societățile democratice, cu diferența fundamentală că, în cadrul acestora, există posibilitatea – inclusă de teoreticianul politic Robert Dahl între condițiile minimale ale funcționalității democratice – existenței unor surse alternative de informare și a funcționării lor pe principii poliarhice

Dacă, atunci când a definit ideologia prin trimitere la metafora „camerei obscure”, Karl Marx a avut dreptate (din perspectiva faptului că, având rolul de a institui și menține relații de dominație, ideologia se află în siajul intereselor clasei dominante), înseamnă că raportările critice la rolul ideologic al presei în regimurile totalitare sau autoritariste sunt, în esența lor, marxiste. În plus, în ideea „paradoxului lui Mannheim” – critica ideologiei implică faptul că și poziția de pe care aceasta se realizează este, în fapt, tot una ideologică – putem susține că aceste raportări sunt, la rândul lor, ideologice. Dar semnificația poziției ideologice de pe care ele se realizeazp nu mai trimite la controlul social, ci la cunoașterea socială fundamentată pe evidența istorică. Din acest punct de vedere, definirea negativă a ideologiei - consacrată de Marx – , cu trimitere la „societățile totale” este justificată moral, politic și juridic. Dar ea rămâne, în nucleul său dur, o definire marxistă.

Din punct de vedere normativ, trecerea spre perspectiva non-marxistă devine posibilă atunci când optăm pentru semnificația epistemică a ideologiei. O analiză a rolului presei în sistemele de hegemonie totală poate fi asumată, din acest unghi, ca o formă de cunoaștere a realității istorice. Practic, în loc să spunem, spre exemplu, că „toată presa românească, în comunism, a exercitat funcția propagandistică a unui regim ilegitim și criminal și a fost, astfel, parte a modalității de exercitare a controlului social total”, putem opera cu nuanțele pe care le permite sensul epistemologic al înțelegerii ideologiei ca modalitate de cunoaștere socială.

E adevărat: ne raportăm ideologic la comunism, întrucât o facem din perspectiva valorilor democratice. Această realitate nu trebuie să îl împiedice, însă, pe istoric, pe teoreticianul politic, pe sociolog ori pe specialistul în analiză media și comunicare să sesizeze nuanțele date, de exemplu, de faptul că anumite organisme de presă reușeau, chiar și în „societatea închisă” existentă în România între 1947 și 1989, să evite exercițiul propagandistic și chiar să se opună constrângerilor sistemului.

Publicistica