Archive

Archive for the ‘Articole’ Category

Cum s-a lansat ultimul roman al lui Stelian Tănase la Iași

noiembrie 9th, 2011

Ieșenii au avut ocazia, joi după-amiază, să dialogheze cu scriitorul Stelian Tănase, care și-a lansat, la librăria Avant-Garde, cel mai recent roman al său, ”Moartea unui dansator de tango”. Mai multe detalii puteți găsi aici: http://www.newsiasi.ro/lifestyle/cultura/ce-s-a-spus-la-lansarea-romanului-lui-stelian-tanase-qmoartea-unui-dansator-de-tangoq.html

Articole, Publicistica

Lansare Stelian Tănase – „Moartea unui dansator de tango”

octombrie 28th, 2011

Joi, 3 noiembrie 2011, Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Librăria Avantgarde organizează, de la ora 15.30, lansarea cărții „Moartea unui dansator de tango”, de Stelian Tănase, în prezența autorului. Voi modera întâlnirea scriitorului bucureștean cu cititorii ieșeni, avându-i alături pe scriitorul Liviu Antonesei și pe criticul literar Antonio Patraș.

Mai multe detalii puteți afla urmând link-ul http://librariaavantgarde.wordpress.com/2011/10/25/stelian-tanase-vine-la-avant-garde-pentru-intilnirea-cu-cititorii-ieseni/

Articole, Publicistica

Daniel Șandru, Sorin Bocancea – „Mass-media și democrația în România postcomunistă”

octombrie 24th, 2011

Lansarea volumului “Mass-media și democrația în România postcomunistă”, coordonat de conf.univ.dr. Daniel Șandru si conf.univ.dr. Sorin Bocancea, a avut loc vineri seara la Institutul de Cercetări Economice și Sociale “Gh. Zane” al Academiei Române-Filiala Iași. Cei doi coordonatori sunt bursieri ai Academiei Române, filiala Iași, în cadrul proiectului POSDRU ”Societatea bazată pe cunoaștere – cercetări, dezbateri, perspective”.

“Asistăm la un eveniment important și pentru că marchează începerea seriei de lansări ale volumelor editate în cadrul proiectului nostru și cred că va fi un număr destul de mare de titluri. În acest volum se regăsesc studiile unora dintre bursierii Academiei, dar sunt publicate și câteva dintre personalitățile de la noi din țară. Despre coordonatorii volumului nu pot vorbi decât cu dragoste, pentru că sunt oameni desosebiți, pe care i-am prețuit de prima dată și cărora le-am fost alături și ca studenți, și ca doctoranzi, și apoi de-a lungul carierei, de fiecare dată când au luat premii sau au avut realizări deosebite”, a precizat, în deschiderea evenimentului, prof.univ.dr. Teodor Dima, m.c. al Academiei Române și Director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale “Gh. Zane”.

Invitat la lansare, Rectorul Universității “Petre Andrei” (UPA) din Iași, prof.univ.dr. Doru Tompea, a apreciat că ”deși nu e primul volum care s-a scris pe relația dintre democrație și mass-media, e prima dată când avem o abordare interdisciplinară care conferă acestei teme un efect al întregului”. Acesta i-a felicitat la final pe autorii cercetărilor și pe colegii de la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul UPA, care au coordonat volumul.

“Această lucrare duce la bun sfârșit  și o parte din cercetarea pe care ne-am asumat-o în cadrul proiectului și pot să vă spun că am constatat că nu avem cercetători postdoctorali buni, ci foarte buni. Iar un argument este inclusiv acest volum, unde sunt reunite nume consacrate, dar și colegi mai tineri aflați la început de carieră”, a menționat, în debutul prezentării cărții, prof.univ.dr. Nicu Gavriluță, Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” și manager al proiectului.

Volumul “Mass-media și democrația în România postcomunistă” este structurat in cinci părți, iar “povestea lui a început cu o conferință cu aceeași temă, pe care UPA a organizat-o în colaborare cu Revista Sfera Politicii, în urmă cu câteva luni, și ale cărei efecte se regăsesc în paginile acestei cărți de care spațiul românesc actual avea absolută nevoie”, dupa cum a precizat moderatorul întâlnirii de vineri seara, Dr. Dan Gabriel Sîmbotin.

Editura Institutul European, cea care a oferit această lucrare cititorilor, a fost reprezentată la eveniment de lect.univ.dr. Lucian Dîrdală. “Editura noastră îi așteaptă pe cei care au contribuit la acest volum să ne asalteze cu noi proiecte, individuale sau colective, ajutându-ne astfel să cuprindem noi zone ale științei”, a precizat acesta.

Coordonatorii volumului au împărtășit și ei câteva gânduri auditoriului. Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Directorul Departamentului de Relații Publice și Imagine Universitară a UPA a ținut să precizeze noutatea pe care acest volum o aduce și anume “încercarea de a privi relația dintre mass-media și democrație atât din zona științelor și teoriilor politice, cât și din zona științelor comunicării, din perpectiva specialiștilor din media și a celor din relațiile internaționale, precum și a celor din zona juridică”. La rândul său, conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele UPA din Iași, a adăugat că “apariția acestui volum are și o componentă reactivă față de ceea ce se întâmplă acum în spațiul public românesc”.

Mai multe detalii despre volum puteți afla urmând link-ul http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1143.

Articole, Publicistica

Volumul „Sub semnul paradoxului cotidian”, recenzat în revista „Observator cultural”

iunie 16th, 2011

„Premiat luna trecută de revista Sfera politicii pentru volumul Reinventarea ideologiei, un studiu inteligent și provocator, care răstoarnă multe prejudecăți, universitarul ieșean Daniel Șandru și-a adunat, de curînd, într-o carte (Sub semnul paradoxului cotidian, Editura Institutul European, Iași 2010, prefață de Liviu Antonesei, ilustrații de Doru Halip) mare parte din textele publicistice scrise în ultimii ani, cu intenția mărturisită de a pune în dialog discursul pur teoretic, exersat în spațiul academic, și investigația de tip jurnalistic, axată pe observarea și pe interpretarea fenomenului politic și social”.

Puteți citi întreaga recenzie urmînd link-ul http://www.observatorcultural.ro/Exercitiile-de-luciditate-ale-unui-bun-jurnalist*articleID_25459-articles_details.html

Articole, Publicistica

Daniel Şandru, premiat de Revista “Sfera Politicii”

mai 7th, 2011

Cadru didactic la Universitatea Petre Andrei din Iași, Conf.univ.dr. Daniel Șandru a primit ”Premiul – Lumea de mâine”, acordat vineri, 5 mai 2011, în cadrul celei de-a șaptea ediții a ”Premiilor Sferii Politicii”, de către Fundația Societatea Civilă și Revista Sfera Politicii, eveniment ce a avut loc la Jockey Club din Bucureşti.

Puteţi viziona decernarea premiilor dînd click aici

Articole

Conferința Națională „Totalitarismul de la origini la consecințe”

mai 2nd, 2011

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAȘI

ȘI

DEUTSCHES KULTURZENTRUM                                                           

în parteneriat cu

Revista Sfera Politicii

Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului din România

Revista Observator Cultural

organizează

Conferința națională

„TOTALITARISMUL DE LA ORIGINI LA CONSECINȚE”

Iași, 3-4 mai 2011

Dictatura, sub orice formă s-ar prezenta ea,

„dictatura de ordine” sau „proletară”, devine abuzivă

și periculoasă pentru stat, de aceea trebuie evitată cu îngrijire

Petre Andrei (Fascismul)

 

PROGRAM

Marți, 3 mai 2011

Interval orar/

locație

ACTIVITĂȚI
9.00-10.00

Aula Magna

(etajul 6)

Deschiderea Conferinței

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Prof.dr. Lutz Dittrich, curatorul expoziției Hannah Arendt – Încrederea în om

Dr. Alexander Rubel,  Director al Deutsches Kulturzentrum Iași

Prof. univ. dr. Stelian Tănase, Directorul Revistei Sfera Politicii

Iatoricul Marius Oprea, Directorul Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului din România

Conf. univ. dr. Carmen Mușat, Director al Revistei Observator Cultural

10.00-10.30

Foaier

(etajele 5 și 6)

I. Expoziție

Varnisajul expoziției Hannah Arendt – Încrederea în om, concepută de Literaturhaus Berlin,

Prezintă: curatorul Lutz Dittrich

10.30-11.00

Foaier

Pauză de cafea
11.00-13.45

Aula Magna

(etajul 6)

II. Hannah Arendt

  1. Prof. univ. dr. Liviu Antonesei – titlu rezervat

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Caius Dobrescu: Literatura, critica literară și ethosul democratic. Hannah Arendt despre Walter Benjamin și Bertolt Brecht

Universitatea București  

  1. Lect. univ. dr. George Bondor: Hannah Arendt: totalitarismul și sfera publică

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Cercetător POS DRU Florin Mitrea: Hannah Arendt și totalitarismul ca patologie a modernității

Institutul de Cercetări Politice al Universității București

 

III. Perspective teoretice asupra totalitarismului (I)

  1. Prof. univ. dr. Vasile Boari: Criza politicii. Totalitarismul ca expresie a crizei politicii in secolul XX

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca

  1. Conf. univ. dr. Carmen Mușat: Redefinind politicul: răul și frica în lumea contemporană

Universitatea București

  1. Prof. univ. dr. Anton Carpinschi: Partea, întregul şi paradigma totalitară

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Prof. univ. dr. Lavinia Betea: A întreba, a povesti.  Istoria orală între jurnalistică și inferență pluridiscplinară

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

  1. Prof. univ. dr. Cristian Bocancea: Dreptul societăților totalitare

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

13.45-15.15 Masa de prânz
15.15-17.30

Aula Magna

(etajul 6)

  1. Prof univ. dr. Stelian Tănase: titlu rezervat

Universitatea București

  1. Lect. univ. dr. Sabin Drăgulin: Naţional-socialismul şi creştinismul

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București

 

IV. Studii de caz

  1. M.A. in communication Chung Hong Key: Differences between Totalitarianism in North Korea and South Korean democracy

Președinte al Asociației pentru Promovarea Excelenței în Conducere România

  1. Prof. univ. dr. Doru Tompea: Petre Andrei. Consecințele tragice ale unei atitudini antitotalitare

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Antonio Patraș: Cercul Literar de la Sibiu în arhivele Securităţii

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Daniel Șandru: Povestire din Donbas. Cazul Maria Asembrener

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Lect. univ. drd. Mark Bucuci: Totalitarism  și mecanisme ale  cruzimii. Operaționalizarea unei interpretări rortiene

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

17.30-17.45 Pauză de cafea
17.45-19.00

Aula Magna

V. Proiecție film

Proiecția filmului Execuția

Prezentare: istoricul Marius Oprea

19.00 Masa de seară

 

Miercuri, 4 mai 2011

Interval orar/

locație

ACTIVITĂȚI
10.00-11.45

Aula Magna

(etajul 6)

VI. Perspective teoretice asupra totalitarismului (II)

  1. Lect. univ. dr. Constantin Ilaș: De la Marea Politica la nazism. Expoloatarea ideologică a filosofiei lui Friedrich Nietzsche

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Drd. Cristiana Arghire: Discursul istoricismului politic – radacină a totalitarismului

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

VII. Totalitarismul și religia

  1. Prof. univ. dr. Nicu Gavriluță: Totalitarismul și fenomenul religios

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași

  1. Lect. univ. dr. Natalia Vlas: Totalitarism religios. Cazul Reconstrucționismului creștin

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca

  1. Conf. univ. dr. Sorin Bocancea: Dincolo de actualele mituri. Biserica Ortodoxă în primii ani ai regimului comunist din România

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

11.45-12.00 Pauză de cafea
12.00-13.30

Aula Magna

(etajul 6)

VIII. Scenarii ale totalitarismului din România

  1. Lect. univ. dr. Georgeta Condur: Avatarurile omului nou. Din comunism în post-comunism

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Conf. univ. dr. Tudor Pitulac: Cum să pierzi ceva ce nu ai. Succesul strategiei comuniste de subminare a  coeziunii sociale în România

Universitatea „Petre Andrei” din Iași

  1. Ovidiu Șimonca: “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” – degradarea unui lider, disoluția unei lumi”

Redactor șef al Revistei Observator Cultural

13.30  

Aula Magna

Închiderea Conferinței

Articole, Publicistica

Dezbatere „Closer to Oxford” la Iași

aprilie 29th, 2011

Dezbatere publica – Iaşi, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, 13 aprilie 2011

Tema: E timpul ca dreptul la informare al cetățeanului să fie mai important decât dreptul demnitarului la viață privată

Echipa afirmatoarea: Cristina Roşu, studentă la Facultatea de Drept si Daniel Şandru, conferenţiar Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi

Echipa negatoare: Ioana Coman, elevă la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi si Ilie Fârte, conferenţiar Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Moderator: Liviu Antonesei, publicist, profesor la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei

Puteți urmări această dezbatere și puteți lectura transcriptul urmând link-ul http://closer2oxford.ro/page/dezbatere_iasi_primavara

Articole, Publicistica

Cum a fost: Colocviul Naţional “Presa şi ideologia”

aprilie 10th, 2011

            Prima zi

O călătorie în texte și imagini, înapoi în timp, în dictatura comunistă. Asta a oferit publicului prima zi a lucrărilor Colocviului Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Universitatea „Petre Andrei” (UPA) din Iași, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române. Evenimentul, care s-a desfășurat în Aula Magna de la UPA, a atras interesul atât al profesorilor și studenților de la universitatea gazdă, cât și al celor de la Universitatea „Al. I. Cuza”.

„Nu întâmplător are loc la Iași acest colocviu, pentru că aici s-a născut o presă studențească de excelență care, în anii comunismului, era, deopotrivă, în atenția diasporei și în dosarele Securității”, a apreciat, în deschiderea colocviului, rectorul UPA, prof.univ.dr. Doru Tompea. La rândul său, lect.univ.dr. Angelo Mitchievici, directorul Departamentului „Ideologie și Cultură” al IICCMER, a apreciat implicarea UPA în proiecte culturale. „Deja UPA pentru noi este o gazdă cu totul deosebită și un partener de încredere, care se pliază pe politica institutului nostru de a crea o solidaritate a intelectualității pentru desfășurarea unor astfel de programe educative”, a adăugat acesta.

Cu același prilej, prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București, a explicat rolul instituției pe care a înființat-o în urmă cu 10 ani: „Ideea noastră a fost că există o lume vizuală și că ea e la fel de importantă ca și lumea textuală și e necesar să fie studiată”. Prezent la deschidere, prof.univ.dr. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, a apreciat implicarea UPA în proiectele comunității și a ținut să precizeze că în comunism „au fost mai multe forme de opoziție la regim, unele dintre ele indirecte, cum ar fi formarea oamenilor deosebiți, a celor care pot aduce transformări în societate”.

Seria prezentărilor din prima zi a colocviului a fost deschisă cu lucrarea „Ficțiune și realitate sau despre vizualul opresiv”, semnată de prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu. „Cred că vizualitatea în perioada comunistă a fost la fel de importantă ca textele. Problema ideologiei se pune și pentru imagini, nu doar pentru texte. Vizualul era opresiv nu pentru că inventa ceva ce nu exista în fața camerei, ci prin filtrele impuse la ceea ce se filma”, a explicat acesta în prelegerea sa.

„Privind înapoi, modernitatea. «Cazul» Eugen Lovinescu”. Acesta a fost titlul lucrării prezentate de lect.univ.dr. Antonio Patraș, de la Universitatea „Al. I. Cuza”. „Lovinescu oferă un contraexemplu luminos la atitudinea generală a românului. A fost un mare cărturar, format în primul rând ca jurnalist, ale cărui relații cu presa mărturisesc o atitudine etică exemplară”, a precizat criticul literar.

O interesantă perspectivă psiholingvistică asupra ideologiei a adus lect.univ.dr. Ioan Milică, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, în comunicarea „Ideologie și limbaj”. „Tătăl sever și părintele iubitor sunt două modele ideologice larg răspândite în regimurile totalitare, iar ele se regăsesc în mai multe culturi, ceea ce arată că ideologiile transcend granițele naționale”, a punctat acesta.

În comunicarea „Ipostaze ale cenzurii”, prof.univ.dr. Alexandru Călinescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, a propus audienței o abordare sistematică a fenomenului cenzurii. „Deși imaginea clasică a cenzurii e aceea de foarfece, cenzura de tip comunist, ca și cea fascistă, privește nu doar tăierea, eliminarea sau interdicția, ci și obligația de a spune și de a scrie ceva anume, orice abținere fiind suspectă”, a subliniat acesta.

Președintele UPA din Iași și-a ales ca subiect „Abordările faptului divers în presa comunistă”. „Faptul divers e un element simptomatic al sistemului totalitar. Era rubrica de viață cotidiană pe care autoritățile au ales să o modeleze, iar în cele din urmă să o elimine din publicațiile ultimilor ani ai dictaturii”, a explicat conf.univ.dr. Sorin Bocancea.

Seria prezentărilor din prima zi a colocviului s-a încheiat cu lucrarea „Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă”, în care conf. univ.dr. Daniel Șandru, cadru diactic la UPA, a făcut distincția între rolul ideologic al presei în regimul totalitar și în cel democratic. „Presa într-o societate totalitară are rol de legitimare a puterii, iar în societatea democratică rolul este unul de socializare. Aici presa face uz de două mecansime indispensabile – plurarismul și spritul critic”, a precizat acesta.

           

Ziua a doua

Mecanismele cenzurii și manipulării în perioada comunistă, formele de rezistență pe care le-au generat în presa studențească, dar și urmele traumatizante pe care le-au lăsat în societatea actuală. Acestea au fost temele abordate în lucrările prezentate în cea de-a doua zi a Colocviului Național ”Presa și Ideologia: o istorie culturală”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, în colaborare cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane” al Academiei Române. A treia secțiune a fost deschisă astăzi de lector univ.dr. Angelo Mitchievici , directorul Departamentului ”Ideologie și Cultură ” din cadrul IICCMER, cu lucrarea ”Sorin Toma și Tudor Arghezi: un studiu de caz”, în care a analizat un articol cu pretenție de critică literară, în fapt un instrument politic, al cărui personaj principal a fost cunoscutul poet. ”Opera lui Arghezi și Arghezi însuși se oferă ca o radiografie a unei întregi ideologii, cea burgheză . Arghezi este judecat ca un bolnav de către un epidemiolog care analizează metabolismul operei în raport cu metabolismului autorului”, a precizat acesta.

Directorul Departamentului de Șitiri al Televiziunii Române, Rodica Culcer, a mutat atenția publicului de la perioada comunistă la prezentul marcat de tarele trecutului. ”Teoria mea este că mecanismele cenzurii s-au adaptat și au dat naștere în societatea postcomunistă unor metode de control care, dacă nu sunt cenzură în sens clasic, nu înseamnă că nu denaturează percepția asupra sistemului politic. Nu pot să nu observ continuitatea unor atitudini, cum ar fi obsesia politicului pentru controlul editorial al știrilor și dezbaterilor ”, a punctat jurnalistul în lucrarea sa, ”Presa și manipularea după 1989”.

Seria prezentărilor a continuat cu prelegerea ”Cenzura comunistă în presa studențească” în care rectorul UPA a prezentat mecanismele prin care funcționa aparatul opresiv, dar și micile ”trucuri” prin care el putea fi ocolit. ”Iașul a avut în perioda comunistă cea mai bună presă studențească din țară, care a funcționat sub semnul paradoxului. Multe lucruri din funcționarea acestui tip de presă au depins de tipul personajelor cenzurii, care și-au pus amprenata mai dur sau mai subtil asupra acestor reviste și de calitățile de negociator ale celor care conduceau publicațiile”, a explicat prof.univ.dr. Doru Tompea.

Ultima secțiune a colocviului a fost deschisă cu lucrarea ”Opinia Studențească: școala de presă fără profesori”, susținută de prof.univ.dr. Daniel Condurache. ”Presa studențească a fost un fenomen atipic. Noi de fapt eram niște tineri cu un proiect provizoriu, cu niște criterii bine plasate, care voiam să ne trăm viața. Opinia Studențească de atunci era o publicație liberă și a fost un climat favorabil performanței intelectuale”, a explicat editorul Opiniei Vechi.

Despre ”Tehnologia cenzurii fără cenzură în presa studențească din perioada comunistă”, dar și despre umor ca mecanism de apărare împotriva cenzurii, a vorbit publicului Andi Lăzescu, președintele-director general al Televiziunii Române. ”Dacă cenzura oficializată funcționa mult mai predictibil, desființarea cenzurii oficiale a dus la o împrăștiere a responsabilităților și asta a făcut ca presa studențească să depindă foarte mult de cei care trebuiau să asigure cenzura neoficializată”, a precizat acesta.

În finalul colocviului, a fost prezentată lucrarea Ideologie și cenzură. Cazul ”Alma Mater”/ ”Dialog””, susținută de lect.univ.dr. George Bondor, de la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași. ”Răsfoind articolele din Alma Mater și Dialog am apreciat acuratețea stilistică și nivelul cultural al acestora”, a precizat acesta în analiza sa.

Lucrările prezentate în cadrul Colocviului Național ”Presa și Ideologia” vor fi incluse într-un volum coordonat de cei doi organizatori, Angelo Mitchievici (IICCMER) şi Daniel Şandru (UPA).

 Sursa: Biroul de Presă al Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi

Articole

Programul Colocviului Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”

aprilie 4th, 2011

 

Joi, 7 aprilie 2011

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

Ora 9.30 – Primirea invitaților

Ora 10.00 – Sesiune plenară

            Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Prof.univ.dr. Ioan Stanomir, Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, București

Prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, Directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București

Prof.univ.dr. Teodor Dima, m.c. al Academiei Române, Directorul Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Iași

 

Ora 11.00 – Panel 1

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Sorin Alexandrescu, Directorului Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea București

Ficțiune și realitate, sau despre vizualul opresiv

 

Prof.univ.dr. Rodica Zafiu, Universitatea din București

Titlu rezervat

 

Conf.univ.dr. Antonio Patraș, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Privind înapoi, modernitatea. „Cazul” Eugen Lovinescu

 

Lect.univ.dr. Ioan Milică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ideologie și limbaj

Ora 13.00 – Coffee-break

 

Ora 14.00 – Panel 2

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Al. Călinescu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ipostaze ale cenzurii

 

Andi Lăzescu, Președintele-Director General al Televiziunii Române

Tehnologia cenzurii fără cenzură în presa studențească din perioada comunistă

 

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași

Cenzura comunistă în presa studențească

 

Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele Universității „Petre Andrei” din Iași, bursier postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași

Abordări ale faptului divers în presa comunistă

           

 

Ora 19.00 – Cocktail

Salonul de Protocol al Universității „Petre Andrei” din Iași

 

 

Vineri, 8 aprilie 2011

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

Ora 10.00 – Panel 3

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Ioan Stanomir, Președintele Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Revista Fundațiilor Regale (1947): pluralism și monism ideologic

           

Lect.univ.dr. Angelo Mitchievici, Directorul Departamentului „Ideologie și Cultură” din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Sorin Toma și Tudor Arghezi: un studiu de caz

 

Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, bursier postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași

Rolul ideologic al presei. O perspectivă non-marxistă

Ora 12.00 – Panel 4

Keynote Speaker:

Prof.univ.dr. Daniel Condurache, Editorul Revistei „Opinia studențească”

„Opinia studențească”: școala de presă fără profesori

           

Rodica Culcer, Directorul Departamentului Știri al Televiziunii Române

Presa și manipularea după 1989

 

Lect.univ.dr. George Bondor, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași

Ideologie și cenzură. Cazul „Alma Mater” / „Dialog”

Ora 14.00 – Închiderea lucrărilor

Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași

 

Ora 14.30 – Masa de prânz

Salonul de Protocol al Universității „Petre Andrei” din Iași

Articole, Publicistica

Colocviul Național „Presa și ideologia: o istorie culturală”

martie 19th, 2011

Conferinţa “Presa şi ideologia: o istorie culturală”

 

Coordonatori: Angelo Mitchievici (IICCMER) şi Daniel Şandru (Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi)

Relaţia pe care presa o stabileşte cu ideologia relevă un traseu istoric pe firul căruia ia naştere statul modern. Vocaţia democratică şi spiritul civic, deopotrivă cu inavuabila coerciţie a autoritarismelor care coagulează dictatorial în secolul XX îşi află turnesolul în activitatea jurnalistică. Validarea unui regim democratic trece cu necesitate prin afirmarea libertăţii presei, aşa cum orice regim dictatorial instrumentează politico-ideologic presa eliminând acele voci care insistă să-şi păstreze individualitatea şi spiritul critic.

O mare parte din dezbaterile intelectuale care şi-au pus amprenta asupra spaţiului public românesc au parcurs traseul publicisticii. Reconstituirea unor tensiuni definitorii pentru o vârstă istorică dar şi pentru o istorie culturală şi politică se realizează prin recuperarea acelor voci uitate cărora un articol de ziar sau de revistă le-au păstrat timbrul originar. Ideologia intră în acest dialog ca liant şi produs rezidual deopotrivă, un ingredient iremplasabil în contextul unui regim dictatorial sau numai autoritarist.   

Conferinţa îşi propune punerea în discuţie a rolului jucat de presă în cadrul societăţilor de tip totalitar cum a fost regimul comunist în România sau în contextul regimurilor autoritariste precum cel antonescian, când libertatea presei este integral confiscată sau drastic limitată, atât ca instrument al puterii cât şi ca spaţiu care găzduieşte elemente de subversiune şi discursuri alternative camuflate. Nu în cele din urmă, interesul nostru este captat şi de acele ziare şi reviste, precum şi animatorii lor culturali, care au marcat momente esenţiale în raporturile presei cu ideologia oficială sau doar cea particulară a unei formaţiuni politice. grupări culturale sau generaţii literare.

Evenimentul este organizat de către IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) şi Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi, în colaborare cu CESI (Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii) şi Institutul de Cercetări Economice şi Sociale « Gh. Zane » al Academiei Române.

Vor conferenţia : Sorin Alexandrescu, Sorin Bocancea, George Bondor, Alexandru Călinescu, Daniel Condurache, Rodica Culcer, Andi Lăzescu, Ioan Milică, Angelo Mitchievici, Antonio Patraş, Ioan Stanomir, Daniel Şandru, Doru Tompea, Rodica Zafiu.

Conferinţa se va ţine în Aula Universităţii “Petre Andrei” pe data de 7 şi 8 aprilie 2011. Lucrările conferinţei vor fi publicate ulterior într-un volum.

Articole

Interviu pe www.glaremagazine.ro

ianuarie 20th, 2011

 

La solicitarea Doamnei Maura Anghel, am răspuns unor întrebări interesante despre comunicare și profilul comunicatorului, despre lumea imaginii și mixul de presă, despre lumea românească și brandul de țară. Interviul integral îl puteți citi aici: http://www.glaremagazine.ro/site/22010/comunicare_sandru.php

Articole, Publicistica

Cartea “Reinventarea ideologiei” a primit finanţare din partea MECTS

noiembrie 30th, 2010

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării Tineretului și Sportului a decis finanțarea publicării volumului ”Reinventarea ideologiei”, semnat de conf.univ.dr. Daniel Șandru, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității ”Petre Andrei” din Iași. Cartea este lucrarea de doctorat a autorului și a fost oferită publicului, în 2009, de Editura Institutul European, care a și propus manuscrisul pentru finanțare Ministerului. “Este o carte foarte bine construită și foarte bine scrisă, iar confirmarea venită din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică e un motiv de mândrie și pentru domnul profesor, dar și pentru noi, editorii”, a precizat dr. Anca Untu Dumitrescu, directorul Editurii Institutul European.

Intenția declarată a autorului a fost aceea de a identifica un sens pozitiv al ideologiei, într-o perioadă în care conceptul animă doar conotații negative. ”Reinventarea ideologiei este o construcție foarte bună, după părerea mea, pentru că are curajul să fie contra curentului din teoria politică a ultimului secol”, a apreciat scriitorul și publicistul Liviu Antonesei, cadru didactic al Universității ”Al. I. Cuza” Iași.

 

Sursa: www.iasuluniversitar.ro

Articole, Publicistica

Unde se află România?Despre „dictatura comisarială”, apud Schmitt şi prin „grila de dreapta” a lui Fisichella

septembrie 15th, 2010

O idee din Teologia politică a lui Carl Schmitt – judecat şi achitat la Nürnberg – pe care o redau, aici, cu aproximaţie, spune că suveran este cel care decide asupra excepţiei. Teoria democraţiei reprezentative, conturată în modernitate şi rămasă paradigmatică în gândirea politică actuală, delegă suveranitatea aleşilor, cei care, cu o vorbă de-a lui Sartori, decid asupra problemelor controversate în numele celor care i-au ales. Pentru teoria democratică, locul ultim al suveranităţii rezidă în legislativ.

 

În România, formal o democraţie reprezentativă, de facto o democraţie neconsolidată, problema efectului deciziei electorale suverane a poporului se zbate, în virtutea existenţei unui regim semi-prezidenţial, între Preşedinţie şi Parlament. Cum poate face faţă sistemul nostru politic unei situaţii extraordinare sau, în termenii lui Schmitt, „de excepţie”, cum pare a fi actuala criză economică?

 

Cu sublinierea, din nou, a faptului că România nu are o tradiţie a stabilităţii democratice şi nu este o democraţie consolidată, cred că putem extrage câteva idei din modul în care pune problema unul dintre cei mai cunoscuţi politologi italieni, Domenico Fisichella:

 

„Explicaţia tezei cu privire la democraţie ca regim pentru guvernare ordinară ar trebui să pornească de la observaţia că nu numai democraţiile pot demonstra o rezistenţă slabă în faţa situaţiilor excepţionale. Analiza comparată sugerează existenţa în timp şi spaţiu a nenumăratelor regimuri nedemocratice, care au căzut sub presiunea evenimentelor şi a situaţiilor de tensiune economică, socială, internaţională.

 

În cadrul democraţiei există însă un element care, fără nici o îndoială, îi imprimă acestui regim caracteristicile unei administrări ordinare, chiar dacă, din punct de vedere istoric, neobişnuită: este vorba despre reducerea inamicului la adversar. A-l considera pe alter în calitate de simplu adversar, căruia i-ar fi recunoscute garanţiile şi drepturile, inclusiv cel de a concura pentru cucerirea paşnică a puterii, presupune un scenariu politic lipsit de tensiuni puternice şi necontrolabile: tocmai un scenariu de guvernare ordinară, de gestiune calmă şi fără zguduiri puternice a res publica. Sub acest aspect, democraţia este un regim de guvernare ordinară, în sensul că, cu cât se intră mai mult într-o administrare de urgenţă, cu atât mai mult adversarul, sau cel puţin un oarecare adversar, devine inamic, ori pentru că se comportă ca un inamic, ori pentru că este perceput ca atare, ori din ambele motive.

 

Dar există şi un alt argument care implică percepţia democraţiei drept o formă de guvernare ordinară, rezidând în faptul că cu cât o democraţie se pomeneşte mai mult în contextele guvernării extraordinare, cu atât mai mult ea este impusă de circumstanţe să opereze în stare de excepţie şi cu atât mai mult ea trebuie să atenueze anumite garanţii individuale şi de grup, să modifice anumite proceduri, să abordeze factorii pe care i-am putea atribui, într-un oarecare mod şi într-o oarecare măsură, categoriei „dictaturii comisariale”.

 

Schmitt înţelege prin „dictatură comisarială”  o schemă în care dictatorul este un comisar absolut de acţiune, numit de o putere constituită şi în baza acesteia: i se încredinţează o sarcină specifică, odată cu îndeplinirea căreia funcţia sa se elimină, iar în procesul realizării unei astfel de sarcini dictatorul poate să suspende regulamentele ordinare şi constituţionale în vigoare, dar nu să le şi abroge (Schmitt, 1975).

 

Problema este că, în cazul unor circumstanţe deosebit de grave, democraţia poate să tindă să împrumute elementele dictaturii comisariale, conferind unui personaj, individual sau colegial, atribuţiile puterii în vederea desfăşurării unei anumite misiuni (conducerea războiului, gestiunea crizei economice şi sociale), în legătură cu aceasta atenuând anumite garanţii şi uneori suspendând anumite proceduri.

 

Ştim, de exemplu, că aspectul periodic al alegerilor constituie una dintre garanţiile democraţiei competitive. Anticiparea alegerilor nu contrazice o astfel de garanţie (chiar dacă dizolvarea anticipată a camerelor poate marca o carenţă funcţională a democraţiei: nu întotdeauna se produce acest lucru, în sensul că, uneori, ca în Marea Britanie, se ajunge la dizolvarea Comunelor atunci când acest fapt poate conveni guvernului, pentru a-şi putea prelungi durata şi, prin urmare, pentru a-şi consolida stabilitatea).

 

Garanţia periodicităţii este contrazisă, dimpotrivă, în cazul prelungirii plenitudinilor parlamentului, producându-se depăşirea scadenţei normale: dar, în situaţii de război, se poate întâmpla ca guvernul ori parlamentul să decidă singure în această privinţă. Toate acestea scot în evidenţă faptul că, atunci când este nevoie de înfruntarea conjuncturilor de guvernare extraordinară, democraţia trebuie să suporte o „atenuare”, în calitatea sa de sistem de garanţii şi de control asupra puterii, şi trebuie să se „fortifice” ca sistem de putere.”

 

(Domenico Fisichella, Ştiinţa politică. Probleme, concepte, teorii, traducere din limba italiană şi postfaţă de Victor Moraru, Editura Polirom, Iaşi, 2007, pp. 326-327. Sublinierile din fragmentul redat aici îmi aparţin)

Articole, Publicistica

Dialog cultural la Iaşi (sursa: “Observator Cultural”)

mai 4th, 2010

Vineri, 16 aprilie, la invitaţia Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi, Marius Oprea, Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Liviu Antonesei, Caius Dobrescu şi Doina Ioanid au participat la dezbaterea pe tema Mai este oare cultura o formă de libertate? Despre valori, memorie, identitate în România de azi, dezbatere moderată de Antonio Patraş. În aceeaşi zi, o altă invitaţie, venind din partea Casei de Cultură „Mihai Ursachi“, ne-a adunat împreună cu Antonio Patraş în Parcul Copou, la dezbaterea Receptarea literaturii române contemporane în presa actuală, moderată de Nichita Danilov. Ieşenii au venit, au asistat, au pus întrebări, răspunzînd în acest fel, în mod indirect, întrebării pe care jurnaliştii nu obosesc să o formuleze de ceva timp încoace: „Mai este nevoie de cultură?“. Rîndurile de mai jos reproduc în mare măsură, esenţializat, dialogul pe cele două teme propuse de Observator cultural.

Mai multe detalii puteti afla accesind http://www.observatorcultural.ro/Dialog-cultural-la-Iasi*articleID_23598-articles_details.html

Articole, Publicistica